În goană gonim spre nicăieri, fugind de viața din noi înșine. Grăbiți, preocupați, prinși în vacarmul gândurilor fără sfârșit, niște sclavi robotizați, triști și goi. Asta am ajuns, noi, oamenii, creația vie a lui Dumnezeu. Am uitat să prețuim marele dar al vieții și nici spre moarte nu vrem să ne uităm, alungând-o din minte, așa cum am alunga o muscă așezată pe bucata de tort, din fața noastră. Fugind de moarte, nu mai vedem cât de morți suntem deja. Putrezim în mocirla propriilor gânduri absurde, învălmășite peste ultima brumă de suflet, ce ne-a mai rămas. Ne parfumăm să nu simțim putregaiul care ne mănâncă pe interior. Ne fardăm să ascundem urâțenia care a pus stăpânire pe noi.
Cineva îmi spunea zilele trecute că “Omul frumos e luminos, curat la față. Senin. Și emană bucurie.” Îndepărtarea de iubirea lui Dumnezeu ne-a îndepărtat de toată frumusețea din jurul nostru. Ne-a îndepărtat de oameni și chiar de noi înșine. Ne-a distanțat de iubire. Vorbim mult despre ea, o ridicăm la rang de artă, o imortalizăm în poeme și picturi, dar nu mai știm s-o trăim simplu, curat, în inimă. S-o dăruim celor pe care îi întâlnim pe cărările vieții. Vorbim prea mult și fără rost, trăind din ce în ce mai puțin și lipsit de sens.
Să luăm și să iubim, oameni buni, să iubim cu curaj, din toată inima! Iubirea nu ne-o poate lua nimeni, cel mult nu ni se va răspunde la fel. Și tot e minunat, pentru noi. O inimă în care a încolțit iubirea e o inimă vie, pulsând de bucurie și emanând căldură sufletească. Iubirea pe care o dăruim e darul pe care ni-l facem nouă, noi înșine.
Mâine e 1 Martie. Prima zi de primăvară.
Haideți să ne umplem plămânii cu aer curat, îndulcit cu raze de soare gingaș, să ne înmuiem privirile în zâmbetele pline de bucurie ale copiilor gureși, care aleargă de la tarabă la tarabă, căutând cel mai frumos mărțișor.
Haideți să dăruim îmbrățișări și buchețele parfumate de flori colorate, mănunchiuri de primăvară.
Haideți să ne oprim din goană, măcar pentru câteva clipe, și să trăim vii viața ce ne-a fost dată în dar cu ani în urmă. Să dăruim timp, timpului și oamenilor dragi de lângă noi. Să redevenim copii, alături de copiii noștri. Să redevenim copii, alături de părinții noștri. Să redevenim copii, lângă Dumnezeu.
Haideți să ne îmbrăcăm sufletul în primăvară!
“Primăvara ne arată ce poate face Dumnezeu dintr-o lume murdară și anostă.” Virgil A. Kraft
